Sistemul de caroiaj
folosit
În vederea stabilirii răspândirii speciilor de păsări
cuibăritoare şi pentru evaluarea semicantitative a populaţiilor acestora,
Clujul a fost împărţit în 108 de pătrate având laturile de 500x500 m.
I. Metoda căutării
active (Active timed area search)
pentru determinarea răspândirii şi evaluarea semicantitative a populaţiilor de
păsări cuibăritoare din Cluj-Napoca
Principiul metodei:
două vizite anuale de 1 oră în pătratul de 500x500 m.
Este o metodă foarte simplă folosită în mai multe proiecte
de atlase de păsări. Metoda seamănă de fapt foarte mult cu un birdwatching
obişnuit. Sunt numai două "restricţii": una este legată de zona de
observaţie (limitată la pătratul de 500x500 m) şi cealaltă de timpul petrecut
în pătrat (limitat la 1 oră). Nu sunt puncte de observaţii şi transecte
prestabilite. Este o căutare activă a păsărilor în pătratul de 500x500 m ales
de către observator, printr-o deplasare cu o viteză obişnuită în care se
încearcă acoperirea cât mai bună a suprafeţei pătratului şi vizitarea tuturor
tipurilor de habitate. Dacă e nevoie observatorul se poate opri din mers pentru
mai multe minute.
Observatorul trebuie să îşi planifice vizita în avans
folosind o harta detaliată (cel mai indicat este folosirea Google Earth /
Google Maps), astfel încât să îşi decidă modul cel mai eficient de parcurgere a
pătratului ales, acoperind toată suprafaţa şi încadrându-se în timp. Se vor
folosi căile de acces existente (străzi). În caz de vreme ploioasă şi/sau cu
vânt puternic este mai bine să amânăm observaţiile pe o altă zi.
Ce se notează?
În pătratul ales petrecem exact 1 oră şi notăm speciile şi numărul păsărilor auzite sau văzute în Formularul nr. 1. În dreptul fiecărei observaţii se trece şi comportamentul observat al păsării privindprobabilitatea cuibăritului folosind prescurtările din Anexa I.
Nu se notează speciile care trec prin zbor deasupra zonei de
observaţii (se notează însă rândunelele, lăstunii, speciile răpitoare care
zboară deasupra teritoriilor lor în căutare de hrană). La specii se notează şi porumbeii domestici!
Suplimentar, observatorul trebuie sa centralizeze şi numărul
pisicilor văzute în fiecare pătrat vizitat.
Coloanele Cod Euring (prescurtările ROEuring alespeciilor), Nr-ul total indivizi, respectiv Cuibărire din Formularul nr. 1 se
completează acasă, după ce s-au terminat observaţiile de pe teren!
Când se fac
observaţiile?
Observaţiile se fac de două
ori pe an: prima ieşire are loc între 10 aprilie şi 30 aprilie, a doua între 1
mai şi 30 mai. Între cele două observaţii trebuie să fie un interval minim
de 14 zile.
Numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme
(începând de la ora 5 dimineaţa) şi se va termina până la ora 10 înainte de masă,
deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a zilei (orele mai
timpurii sunt preferate şi în zonele cu circulaţie intensă, unde zgomotele
produse de maşini pot masca/acoperi cântatul păsărilor). Într-o dimineaţă se
pot monitoriza 2-3 pătrate învecinate.
II. Observaţii
ocazionale referitoare la speciile cuibăritoare din Cluj-Napoca
Pentru completarea datelor obţinute prin Metoda căutării
active privind stabilirea speciilor cuibăritoare din Cluj-Napoca şi răspândirea acestora se vor
nota şi observaţiile ocazionale.
În perioada cuibăritului, oricând vă aflaţi în orice punct
al zonei de interes (zona urbană
a Clujului) puteţi nota speciile observate în Formularul nr 2. Acest tabel trebuie trimis
organizatorilor doar la finalul perioadei de evaluare (30 iunie).
Puteți folosi de asemenea și Formularul online.
Puteți folosi de asemenea și Formularul online.
În Formularul nr. 2 se
notează:
- specia;
- locul: strada, numărul, codul pătratului (se obţine cu
ajutorul caroiajului online),
- numărul indiviziilor observaţi;
